Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Like

Capitanul Corneliu Zelea Codreanu

In jos

Capitanul Corneliu Zelea Codreanu

Mesaj Scris de OpHaNiM la data de 2/3/2011, 03:24



Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, Cămășile Verzi).



Legionarii se refereau la Corneliu Zelea Codreanu cu titulatura de Căpitanul, acesta având controlul absolut al organizației până la moartea sa în închisoare. Organizațiile neolegionare Noua Dreaptă și Legea Străbună, care se revendică drept succesoarele Gărzii de Fier, îl venerează ca figură spirituală.
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huși, cu numele de Corneliu Żieliński Codreanu. Tatăl, Ion Żieliński Codreanu (Żieliński fiind nume de origine poloneză) și-a schimbat numele în Zelea Codreanu în 1902. Mama sa, Eliza Zelea Codreanu (n. Brauner ), era de origine germană bavareză după bunicul patern.Codreanu a fost botezat în Biserica ortodoxă în același timp cu părinții săi.

Studii

A urmat cursurile școlii primare la Iași și Huși, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu.

A fost admis la Facultatea de Drept din Iași, unde a devenit președinte al Societății Studenților în Drept, organizație pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922 „Asociația Studenților Creștini”. S-a făcut remarcat prin baricadarea în interiorul instituției, ca formă de protest la adresa deciziei conducerii Universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă.
[modifică] Participarea la Primul Război Mondial

La 16 ani participa la Primul Război Mondial, deși încă nu avea vârsta minimă necesară încorporării. Între 1917 și 1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani.

Cariera Politica

Devine membru al Gărzii Conștiinței Naționale în 1919, motivat de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 ia parte la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. Urmează câteva luni de studiu la Berlin și Jena. Se reîntoarce în țară pentru a lua parte la manifestările studențești prin care se cerea limitarea numărului evreilor în învățământul superior („numerus clausus”).


Fondează în 1923, împreună cu un prieten al familiei și antisemit notoriu, prof. univ. Alexandru C. Cuza, Liga Apărării Naționale Creștine, partid profund antisemit și antidemocrat. În 1924, îl împușcă în timpul unei altercații în tribunal pe prefectul de poliție Manciu, dar este achitat considerându-se că acționase în legitimă apărare. În urma disensiunilor apărute în cadrul L.A.N.C., se desprinde de mișcare și fondează, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici, mișcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”.

În anii următori, au loc o serie de ample manifestații împotriva „corupției parlamentare, a evreilor și a comunismului”.



C. Z. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și „românitate”, spre deosebire de fascismul lui Mussolini, deși dorea transformarea României în stat fascist, după modelul italian. În cartea sa „Pentru legionari”, C. Z. Codreanu semnalizează pericolul reprezentat în viziunea sa de democrația liberală, care ar fi dus la acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor și naționaștilor români, „evreii”: „democrația sfarmă unitatea neamului românesc, expunându-l dezbinat în fața blocului unit al puterii iudaice”. Pentru Codreanu, „Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o școală și o oaste, decât un partid politic”.

În 1931 este ales în parlament deputat de Neamț, obținând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi.

Întemeiază Partidul Totul pentru Țară, expresie politică a Mișcării Legionare, prezidat de ing. Gheorghe Clime.
In afară de uciderea prefectului Manciu, Codreanu a fost implicat indirect în asasinarea primului-ministru Ion Gheorghe Duca (1933) și a ziaristului Mihai Stelescu (1936). Făptașii s-au predat poliției și au fost omorâți la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu.
În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga („ești un necinstit sufletește”), care acuzase Mișcarea Legionară, este trimis în instanță pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii. Este condamnat la șase luni detenție. În luna mai 1938 este readus în instanță și condamnat la zece ani de muncă forțată.

În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 este omorât, împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de jandarmii care îl transportau la închisoarea din Jilava. Incidentul a avut loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Capitalei. Motivul oficial a fost o încercare de evadare, dar se speculează că motivul real a fost un ordin al lui Carol al II-lea.

OpHaNiM


Mesaje : 560
Reputatie : 4966

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum